Punctele fundamentale de credinta

În decursul anilor, adventiştii de ziua a şaptea au fost împotriva formulării unui crez (în sensul obişnuit al cuvîntului). Cu toate acestea, din timp în timp, pentru scopuri practice, s-a considerat necesar să se dea o formă concretă mărturisirii noastre de credinţă.

În 1872, în ţara noastră, la Piteşti, funcţiona  prima grupă organizată de credincioşi adventişti. În acelaşi an, la tipografia Bisericii adventiştilor de ziua a şaptea din Battle Creek, Michigan, Statele Unite ale Americii, se publica o expunere sumară a credinţei noastre în 25 de puncte. Acest document, uşor revizuit şi dezvoltat la 28 de capitole a apărut în Anuarul denominaţiunii din anul 1889 şi în cel din anul 1905, după care a continuat să fie tipărit an de an, pînă în 1914.

În urma cererilor insistente din partea conducătorilor bisericii noastre din Africa, pentru prezentarea unei declaraţii sau mărturisiri de credinţă, care să ajute oficialităţile guvernamentale şi pe alţii la o mai clară înţelegere a bisericii noastre, un comitet de patru persoane, incluzînd şi pe preşedintele Conferinţei Generale, a pregătit o declaraţie cuprinzînd „principalele elemente” ale credinţei, aşa cum „pot fi ele rezumate”.

Această declaraţie, cuprinzînd 22 de puncte fundamentale de credinţă, a fost publicată prima dată în Anuarul din 1931 şi a rămas neschimbată pînă în 1980, cînd sesiunea Conferinţei Generale a înlocuit această declaraţie a punctelor fundamentale de credinţă cu alta asemănătoare, dar mai cuprinzătoare, formulată în 27 de paragrafe, grupate sub titlul: „Puncte fundamentale de credinţă ale adventiştilor de ziua a şaptea”. In 2006, declaraţia de credinţă cuprinde 28 de puncte. Dar azi?