EGW despre pionieri

 Ellen G. White: 1827-1915

Periodicele Noastre

Dumnezeu mi-a dat lumină cu privire la periodicele noastre. Ce lumină? – El a spus că morţii trebuie să vorbească. Cum? – Faptele lor îi urmează. În lucrarea noastră trebuie să repetăm cuvintele pionierilor, care ştiu ce înseamnă să cauţi după adevăr ca după o comoară ascunsă, şi care s-au trudit pentru a pune baza lucrării noastre. Ei au înaintat pas cu pas sub influenţa Duhului lui Dumnezeu. Unul câte unul aceşti pionieri trec la odihnă. Cuvântul care mi-a fost dat este: „Lăsaţi ca ceea ce au scris aceşti oameni în trecut să fie retipărit.” Iar în „Semnele Timpului” articolele să nu fie lungi sau tipăritura înzorzonată. Nu încercaţi să îngrămădiţi totul într-un singur număr al ziarului. Faceţi ca tipăritura să fie bună, iar experienţele vii, serioase.

Nu cu mult timp în urmă am luat un exemplar din „Ecoul Biblic”. În timp ce-l răsfoiam, am văzut un articol scris de prezbiterul Haskell, şi unul de prezbiterul Cotliss. După ce am lăsat ziarul jos, am spus: „Aceste articole trebuie retipărite. Există adevăr şi putere în ele. Oamenii au vorbit după cum au fost influenţaţi de Duhul Sfânt:”

Faceţi ca aceste adevăruri care reprezintă baza credinţei noastre să fie ţinute înaintea poporului. Unii se vor depărta de credinţă, acordând atenţie spiritelor seducătoare şi doctrinelor diavolilor. Ei vorbesc într-o manieră ştiinţifică, iar duşmanul vine şi le oferă o grămadă de ştiinţă; dar nu este ştiinţa salvării. Nu este ştiinţa umilinţei, consacrării sau a sfinţirii Duhului. Trebuie să înţelegem care sunt stâlpii credinţei noastre, adevărurile care ne-a făcut poporul care suntem şi care ne-au călăuzit pas cu pas.

Experienţele Timpurii

După trecerea timpului din 1844, noi am căutat după adevăr ca după o comoară ascunsă. M-am întâlnit cu fraţii şi am studiat şi ne-am rugat într-un mod serios. Deseori rămâneam împreună până târziu în noapte, şi uneori chiar de-a lungul întregii nopţi, rugându-ne pentru lumină şi studiind Cuvântul. Iarăşi şi iarăşi, aceşti fraţi se întâlneau pentru a studia Biblia, pentru a o înţelege şi pentru a fi pregătiţi să vorbească cu putere.

Când, în timpul studiului, ajungeau în punctul în care spuneau: „Noi nu mai putem face nimic!”, Duhul Domnului venea asupra mea. Eram luată în viziune şi primeam o explicaţie clară a pasajelor pe care le studiam, alături de explicaţiile referitoare la modul în care urma să lucrăm şi să învăţăm efectiv. Astfel a fost dată lumina care ne-a ajtuat să înţelegem Scripturile în ceea ce-L priveşte pe Hristos, misiunea Sa şi lucrarea Sa de preoţie. Mi-a fost lămurită o linie a adevărului care se întindea de la acel timp până la momentul în care vom intra în cetatea lui Dumnezeu, iar eu am oferit şi altora instrucţiunile pe care Domnul mi le-a dat.

Pe parcursul acestei perioade de timp, eu nu puteam să înţeleg felul în care raţionau fraţii. Mintea îmi era blocată, şi eram incapabilă de a înţelege pe deplin versetele pe care le studiam. Aceasta a fost una dintre cele mai mari dureri din viaţa mea. Mintea mea a rămas astfel până când principalele puncte ale credinţei noastre s-au clarificat minţilor noastre în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu. Fraţii ştiau că atunci când nu eram în viziune, nu puteam să înţeleg aceste chestiuni, şi au acceptat ca lumină venită direct din cer descoperirile făcute.

Au răsărit multe erori, şi cu toate că nu eram decât cu puţin mai mare decât un copil, Domnul m-a trimis din loc în loc pentru a-i mustra pe cei care îmbrăţişau aceste doctrine false. Este vorba despre acei care se găseau în pericolul de a cădea în fanatism, iar eu am fost invitată în numele Domnului să le dau un avertisment din cer.

Ne vom întâlni cu aceste doctrine false din nou. Vor veni cei care vor pretinde că au viziuni. Când Domnul vă oferă o dovadă clară că viziunea este de la El, o puteţi accepta; dar să n-o acceptaţi pe baza altor dovezi; căci oamenii vor fi conduşi din ce în ce mai mult pe căi greşite în ţările străine şi în America. Domnul doreşte ca poporul Său să se poarte ca nişte bărbaţi şi femei raţionali.

Salvare în Adevăr

În viitor vor răsări descurajări de tot felul, iar noi dorim să avem un teren solid pentru picioarele noastre. Dorim să avem stâlpi rezistenţi pentru clădire. Nici un ac nu trebuie mişcat din ceea ce Domnul a stabilit. Duşmanul va aduce doctrine false, ca aceea că nu există sanctuar. Acesta este unul dintre punctele în care va exista o depărtare de la adevăr. Unde vom găsi siguranţă decât în adevărurile pe care Domnul ni le-a dat în ultimii cinci zeci de ani? (Ellen White R&H, 5 mai 1905)

Lăsaţi ca Pionierii să identifice Adevărul – când puterea lui Dumnezeu mărturiseşte care este adevărul, acel adevăr trebuie să rămână pentru totdeauna ca adevăr. Nici o supoziţie ulterioară, contrară luminii oferite de Dumnezeu, nu trebuie primită. Se vor ridica bărbaţi cu interpretări ale Scripturii care pentru ei reprezintă adevăr, dar care nu este adevăr. Dumnezeu ne-a dat adevărul pentru acest timp ca bază pentru credinţa noastră. El Însuşi ne-a învăţat care este adevărul. Unul şi altul se vor ridica cu o nouă lumină care contrazice lumina pe care Dumnezeu ne-a dat-o sub demonstraţia Duhului Său cel Sfânt.

Puţini dintre cei care au trecut prin experienţa câştigată în stabilirea acestui adevăr, mai sunt încă în viaţă. Dumnezeu a cruţat într-un mod binevoitor vieţile lor pentru a repeta din nou şi din nou, până când vor muri, experienţa prin care au trecut, asemenea apostolului Ioan, până la sfârşitul vieţii sale. Iar purtătorii de standarde care au murit trebuie să vorbească prin retipărirea scrierilor lor. Am fost instruită că în acest fel vocile lor vor fi auzite. Ei trebuie să-şi aducă mărturia privitor la ceea ce constituie adevărul pentru acest timp. Predicaţi Cuvântul, pag.5 (Ellen White 1905, „Sfaturi pentru Scriitori şi Editori”, pag. 31,32)

Protest Împotriva Mutării Pietrelor de Hotar

Când vor apare persoane care vor muta un ac sau un stâlp din baza pe care Dumnezeu a stabilit-o prin Duhul Său cel Sfânt, lăsaţi ca cei în vârstă care au fost pionieri ai lucrării noastre să vorbească lămurit, şi lăsaţi ca cei care sunt morţi să vorbească de asemenea prin retipărirea articolelor lor apărute în periodicele noastre. Strângeţi razele de lumină divină pe care Dumnezeu le-a dat pe măsură ce El şi-a condus poporul pas cu pas pe calea adevărului, Acest adevăr va sta ca test al timpului şi ca probă. Ms. 62, 1905, pag.6. („Un Avertisment Împotriva Teoriilor False”, 2 mai 1905.) (Ellen White, 1905, „Manuscript Releases” vol.1, pag.55)

Mărturia Pionierilor Lucrători – Mi-au fost prezentate descurajările pe care Satan le aduce în această perioadă. Am fost instruită că noi ar trebui să scoatem în evidenţă mărturia unora dintre lucrătorii bătrâni care acum sunt morţi. Lăsaţi-i să continue să vorbească prin articolele pe care le găsim în prima perioadă a publicaţiilor noastre. Aceste articole ar trebui acum să fie retipărite pentru ca să existe o voce vie a martorilor Domnului. Istoria experienţei timpurii a mesajului va avea o putere în a se împotrivi măiestrelor descurajări ingenioase ale lui Satan. Această instrucţiune mi-a fost repetată recent. Trebuie să prezint înaintea poporului mărturia adevărului biblic şi să repet mesajele hotărâtoare care au fost prezentate cu ani în urmă. Doresc ca predicile mele de la adunările de câmp şi din biserici să aibă viaţă pentru a-şi realiza lucrarea lor specială – Scrisoarea 99, 1905. (Ellen White, 1905, „Sfaturi pentru Scriitori şi Editori”, pag.26).

Zilnic tânjesc după puterea de a lucra dublu. L-am rugat pe Domnul pentru putere şi înţelepciune pentru a reproduce scrierile martorilor care au fost confirmaţi în credinţă în istoria timpurie a mesajului. După trecerea timpului din 1844, ei au primit lumină şi au umblat în lumină, şi când cei ce vor pretinde că au o lumină nouă vor veni cu mesajele lor deosebite privind diferitele puncte ale Scripturii, noi deţinem, prin lucrarea Duhului Sfânt, mărturii potrivite, care stopează influenţa unor astfel de solii cum este cea prezentată de prezbiterul A.F.Ballenger. Acest om sărman a lucrat hotărât împotriva a ceea ce a fost confirmat de Duhul Sfânt. Când puterea lui Dumnezeu mărturiseşte despre ceea ce este adevăr, acel adevăr va rămâne pentru totdeauna ca adevăr. Nici o supoziţie ulterioară, contrară luminii oferite de Dumnezeu, nu trebuie primită…

Noi nu trebuie să primim cuvintele celor care vin cu un mesaj ce contrazice punctele speciale ale credinţei noastre. Ei strâng o mulţime de versete şi le aşează ca o dovadă în jurul teoriilor lor. Această lucrare a fost repetată mereu de-a lungul ultimilor cincizeci de ani. Şi, în timp ce Scriptura este Cuvântul lui Dumnezeu şi trebuie respectată, aplicaţiile făcute de ei nu trebuie primite dacă aceste aplicaţii mută un stâlp al bazei care Dumnezeu a susţinut-o în aceşti cincizeci de ani. Cel care face o astfel de aplicaţie nu cunoaşte demonstraţia minunată a Duhului Sfânt care a oferit putere şi forţă mesajelor din trecut care au fost adresate poporului lui Dumnezeu.

Dovezile prezbiterului Ballenger nu sunt demne de încredere. Dacă sunt primite, vor distruge credinţa poporului lui Dumnezeu în adevărul care ne-a făcut ceea ce suntem. Trebuie să fim hotărâţi în această privinţă, căci punctele pe care el încearcă să le demonstreze cu Scriptura nu sunt sănătoase. Ele nu demonstrează că experienţa trecută a poporului lui Dumnezeu a fost o înşelăciune. Noi avem adevărul; noi am fost îndrumaţi de îngerii lui Dumnezeu. Sub călăuzirea Duhului Sfânt a fost oferită prezentarea sanctuarului. Este bine ca oricine să păstreze tăcerea în ceea ce priveşte trăsăturile credinţei noastre în care n-a avut nici un rol de jucat.

Dumnezeu nu se contrazice niciodată pe Sine. Dovezile Scripturii sunt greşit aplicate dacă sunt forţate să sprijine ceea ce nu este adevărat. Unul după altul se vor ridica pentru a aduce o presupusă mare lumină, şi-şi vor expune declaraţiile. Dar noi rămânem la vechile pietre de hotar. (se citează Ioan 1:1-10).

Am fost instruită să declar că aceste cuvinte le putem folosi pentru acest timp şi pentru timpul care va veni, când păcatul trebuie numit pe adevăratul său nume. Suntem împiedicaţi în lucrarea noastră de oameni care nu sunt convertiţi şi care urmăresc preamărirea personală. Ei doresc să fie priviţi ca originatori de noi teorii, pe care la prezintă pretinzând că deţin adevărul. Dar dacă aceste teorii sunt primite, vor conduce la negarea adevărului pe care Dumnezeu l-a dat poporului Său în ultimii cincizeci de ani, întărindu-l prin demonstraţia Duhului Sfânt.

Faceţi ca toţi să se ferească de caracterul lucrării lor. Mai bine ar cădea în luptă de dragul sufletelor lor şi ale celorlalţi. „Dacă umblăm în lumină după cum El este în lumină, sângele lui Isus Hristos Fiul Său ne curăţeste de toate păcatele.” (1 Ioan 1:7). Nu-i conferă nici un credit cuiva faptul că inaugurează o nouă cale, folosind Scriptura pentru a susţine teorii eronate, conducând minţile la confuzie, departe de adevărurile care trebuie să fie permanent imprimate în minţile poporului lui Dumnezeu, pentru ca ei să se ţină cu tărie de credinţă. Scrisoarea 329, 1905 (către J.A.Burden, 11 dec.1905) (Ellen White, 1905, „Manuscript Release” nr. 760: „Integritatea Adevărului despre Sanctuar”, pag.18-20)

Punctele principale ale credinţei noastre, aşa cum le avem astăzi (1903), au fost temeinic fondate. Punct după punct a fost clar definit, şi toţi fraţii au ajuns în armonie. Întreaga adunare a credincioşilor era unită în adevăr. Au existat şi acei care au venit cu doctrine străine, dar nu ne-a fost niciodată teamă de a-i întâlni. Experienţa noastră a fost în chip minunat întărită prin descoperirea Duhului Sfânt. MS 135m 1903, (Ellen White, „The Early Ears” vol.1 – 1827-1862, pag.145).

Înregistrarea experienţei prin care poporul lui Dumnezeu a trecut în istoria timpurie a lucrării noastre, trebuie republicată. Mulţi dintre cei care au venit la adevăr de atunci, nu cunosc felul în care Domnul a lucrat. Experienţa lui William Miller şi a asociaţilor săi, a căpitalului Joseph Bates şi a altor pionieri ai mesajului advent, ar trebui ţinute înaintea poporului nostru. Ar trebui acordată atenţie cărţii prezbiterului Loughborough. Conducătorii noştri ar trebui să vadă ce poate fi făcut pentru răspândirea acestei cărţi. (Ellen White, „Sfaturi pentru Scriitori şi Editori”, pag. 145).

Justificarea Mesajului Nostru

„Acum, Duhul spune lămurit că în timpurile din urmă unii se vor depărta de credinţă, acordând atenţie spiritelor înşelătoare şi doctrinelor diavolilor; minţind cu prefăcătorie; având conştiinţa însemnată cu un fier roşu.” 1 Timotei 4:1,2.

Domnul mi-a arătat că prin puterea Sa infinită a susţinut dreapta solilor Săi mai bine de o jumătate de secol pentru ca adevărul să fie tipărit pe măsură ce Domnul m-a invitat să scriu în publicaţii, în periodice şi cărţi; de ce? Pentru că, dacă n-ar fi fost astfel tipărit, când pionierii credinţei vor muri, vor exista mulţi, noi la credinţă, care vor accepta uneori ca mesaje ale adevărului învăţături ce conţin învăţături eronate şi falsuri periculoase. Uneori, ceea ce oamenii învaţă a fi „lumină specială”, este de fapt eroare amăgitoare, asemenea măzărichei descoperită prin grâu, care se va răspândi şi va produce o recoltă otrăvitoare. Şi astfel de erori vor fi susţinute de unii până la încheierea acestei istorii a pământului.

Există unii care, acceptând teorii eronate, se străduiesc să le fondeze adunând paragrafe ale adevărului din scrierile mele, pe care ei le folosesc scoase din context şi asociate cu eroarea. Astfel, seminţele ereziei, răspândindu-se şi dezvoltându-se rapid în plante puternice, sunt înconjurate de multe plante preţioase ale adevărului şi, în felul acesta, se depune un mare efort pentru a demonstra originea plantelor contrafăcute.

Aşa s-a întâmplat cu ereziile din Templul Viu (o carte ce conţinea învăţături panteiste publicată de J.H.Kellog). Subtilele erori din această carte erau înconjurate de multe adevăruri minunate. Falsurile seducătoare ale lui Satan, subminează încrederea în adevăraţii stâlpi ai credinţei noastre, care sunt bazaţi pe dovezi biblice. Adevărul este susţinut de un lămurit „aşa zice Domnul”. Însă a existat o invazie a erorilor, iar folosirea Scripturilor scoase din context pentru a susţine falsurile, vor amăgi, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi…

Nu lăsaţi ca timpul să se scurgă iar ocaziile preţioase în a-L căuta pe Domnul, cu toată inima mintea şi sufletul, să fie pierdute. Dacă nu primim adevărul din dragoste pentru el, putem fi printre aceia care vor vedea minunile săvârşite de Satan în aceste zile din urmă, şi le vom crede. – Scrisoarea 136, 27 aprilie 1906, către fraţii Butler, Daniells şi Irwin (Ellen White, 1906, „Azi cu Dumnezeu”, pag.126)